Liviu Ioan Stoiciu: Primul Festival Naţional de Literatură, iniţiat de USR

publicat în revista Argeş

18752A apărut un Festival Naţional de literatură, iniţiat de Uniunea Scriitorilor din România (USR) şi organizat de Filiala Cluj a USR (preşedinte, Irina Petraş). Mai exact, acest festival e proiectul lui Gabriel Chifu, vicepreşedintele USR, el a inventat şi turnirule de poezie. Interesant, sunt implicate filialele USR şi la turnirule de poezie (derulate în străinătate, cu participări după criterii care mie îmi scapă). La Festivalul Naţional au participat toate filialele (s-a anunţat că sunt 20), cu preşedinţii lor, iniţial am crezut că la Cluj-Napoca va avea loc şi o şedinţă de Consiliu al USR (preşedinţii filialelor fiind membri ai acestui consiliu; a avut loc numai o şedinţă de comitet director). Într-un fel, la festivalul naţional de la Cluj s-a reunit aproape „toată floarea cea vestită” a conducerii USR (şi a conducerii revistelor USR). Nu i-am văzut pe preşedinţii filialelor Sibiu (Rita Chirian), Bacău (Calistrat Costin, bolnav), Arad (Vasile Dan), Timişoara (Cornel Ungureanu; a venit Mircea Mihăieş, directorul revistei Orizont), Tg. Mureş (Marko Bela) sau Chişinău (Leo Butnaru; în schimb au sosit de la Chişinău preşedintele Uniunii Scriitorilor din „Republica Moldova”, Arcadie Suceveanu, însoţit de secretarul lui, N. Spătaru). Nu i-am văzut pe redactorii-şefi ai revistelor USR: Viaţa Românească (N. Prelipceanu) şi Apostrof (Marta Petreu, amândoi invitaţi la FILIT Iaşi) sau Vatra (Virgil Podoabă). Festivalul Naţional a avut, în subsidiar, şi rolul de a solidariza (sau a socializa, a reuni) structurile USR. Două zile le-am petrecut pe drumul de dus şi de întors (4 şi 8 octombrie), trei zile am participat la programul acestui festival naţional de la Cluj-Napoca. Faptul că organizatorii n-au asigurat şi decontul călătoriei până la Cluj-Napoca, a obligat scriitorii invitaţi din Bucureşti să vină „la grămadă”, cu un microbuz închiriat (e adevărat, au venit şi scriitori din Bucureşti cu trenul sau avionul sau cu maşina personală sau a USR, găsind înţelegere; Dan Mircea Cipariu, preşedintele Filialei Poezie a USR Bucureşti, a venit de la Viena, în ultima zi a festivalului; au fost şi scriitori care au venit de la Iaşi, de la FILIT, de exemplu cei din conducerea operativă a USR, sau Ion Bogdan Lefter). Eu am venit din Bucureşti la Cluj-Napoca în microbuz, am găsit loc în faţă (având „rău de maşină”; e culmea, când conduc eu maşina nu am acest rău; la întoarcere, a descoperit că are „rău de maşină” Radu Voinescu, preşedintele Filialei Critică a USR Bucureşti, stând mai în spate) şi am admirat îndemânarea şoferului. După nouă ore s-a ajuns la Hotelul Victoria, unde am fost toţi cazaţi. La dus s-a mâncat (a plătit fiecare din buzunar, după dorinţă) la Sibiu, în centru, la întoarcere, pe Valea Oltului, la pensiunea „Balta Verde”. În microbuz, să văd dacă-mi amintesc, erau Aurel Maria Baros, preşedintele Filialei Proză, Horia Gârbea, preşedintele Filialei Dramaturgie, Victor Gh. Stan, preşedintele Filialei Literatură pentru Copii, N. Oprea (luat şi lăsat la întoarcere lângă Piteşti), preşedintele Filialei USR Piteşti, Corneliu Antoniu, preşedintele Filialei USR Sud Est Galaţi-Brăila, apoi Dan Cristea, director revista Luceafărul de dimineaţă, Marian Drăghici, adjunct la Viaţa Românească, Sebastian Reichmann, Riri Manor din Israel, Răzvan Voncu, D. Ungureanu; Peter Sragher, preşedintele Filialei Traduceri a venit cu trenul; la întoarcere a avenit cu microbuzul şi Ioan Groşan). Organizatorii Festivalului naţional (Irina Petraş, secondată de Doina Cetea; moderatori au fost Ruxandra Cesereanu, Daniel Cristea Enache; ghid prin Cluj-Napoca – Lukács József) au fost admirabili. Mapa Festivalului, predată fiecărui participant, a fost şi ea o probă de generozitate (invidiez setul „Rondul poeţilor”, editat de Eikon, cu cărţi poştale cu poeme ale clujenilor însoţite de picturi din Muzeul de Artă clujean, muzeu cu lucrări de vis).

Duminică, 5 octombrie, s-a deschis Festivalul Naţional de Literatură, la Muzeul de Artă – Irina Petraş a anunţat că sunt 100 de invitaţi. Primarul Emil Boc a amintit că municipiul lui e în competiţie pentru obţinerea titulaturii de Capitală culturală europeană. N. Manolescu, preşedintele USR, a făcut apel la ministrul Educaţiei să reintroducă limba latină în liceu şi a cerut scriitorilor să fie şi luptători, nu numai lucrători (a amintit şi de legea finanţării revistelor literare, care nu e votată de Camera Deputaţilor, după ce a fost votată de Senat, fiindcă parlamentarii sunt în vacanţă electorală; aminteşte de faptul că parlamentarii-scriitori Traian Dobrinescu şi Varujan Vosganian s-au zbătut şi pentru schimbarea legii timbrului literar) şi s-a întrebat: ce-ar fi literatura română fără reviste? „Eu mă informez din revistele literare, ar fi o nenorocire fără ele, niciodată nu s-a făcut literatură fără reviste”. A amintit de faptul că rar se mai fac noi achiziţii de cărţi la bibliotecile publice, că o carte costă cât un kil de telemea sau un pachet de ţigări – şi că (o spune cu sinceritate N. Manolescu) criticii nu mai citesc. A urmat un recital de poezie selectiv (Varujan Vosganian, Gabriel Chifu, Horia Gârbea, Arcadie Suceveanu, LIS, Ioan Moldovan, Gellu Dorian, Ion Pop, Riri Manor, C.M. Spiridon, Adrian Alui Gheorghe, Sebastian Reichmann, Corneliu Antoniu, Dinu Flămând, Peter Sragher, Traian Ştef, Jean Radu Văcărescu, Horia Bădescu, Victor V. Stan, Marian Drăghici, împănat cu impresii ale unor critici prezenţi – Dan Cristea, V.S. Dâncu, Mircea A. Diaconu). După-amiază, la Cazinou, în Parcul Central, a continuat recitalul scriitorilor prezenţi (nu le-am mai notat numele la toţi, pe mulţi necunoscându-i; între cei ce au citit la început: Gabriela Adameşteanu, N. Leahu, Gh. Schwartz, Petre Tănăsoaica, N. Spătaru, Mariana Bojan, Alexandru Vlad, Vasile Igna, Doina Cetea, G. Vulturescu, Radu Mareş, Ioan Matiuţ, Ioan Nistor, Marcel Mureşanu, Adrian Popescu, Hanna Bota, Ion Cristofor, Mircea Muthu, Ioan Pintea) şi impresiile criticilor prezenţi (preşedinţi de filiale: Gabriel Coşoveanu la Craiova, Angelo Mitchievici la Constanţa, Adrian Lesenciuc la Braşov; apoi Răzvan Voncu, Radu Voinescu, Ştefan Borbely). Curioasă discreţia lui Ion Mureşan. De afară s-au mutat înlăuntru, în Cazinou, unde eu n-am mai intrat. În orice caz, i-am văzut printre noi şi pe distinsele Irina Horea şi Silvia Kerim. Pe Minerva Chira (o pasionată originală, îi place să stea printre scriitori; şi-a plătit camera la hotel, să fie prezentă la acest festival), N. Pădureanu, de la Craiova, Florica Bud, Mircea Popa, Constantin Cubleşan, Al. Zotta, Al. Jurcan, Constantina Buleu sau Eugen Cojocaru… Luni, 6 octombrie, „Festivitatea Lobo Antunes (Aula Magna a UBB)”, la care n-am participat – eu am ales „plimbarea prin Clujul vechi”, ghid: Lukács József (istoria Clujului e fascinantă, mai ales la nivel etnic şi al construcţiilor lăsate de confesiunile religioase). După-amiază, de la ora 16, în aceeaşi aulă a Universităţii Babeş-Bolyai, colocviul „Revistele literare de azi pentru mâine”, care a început cu „Momente aniversare”: Steaua 65, cu Adrian Popescu şi Aurel Rău (cu o neobişnuită ridicare în slăvi a lui A.E. Baconky; „gloria Stelei o face poezia – mai puţin avangarda”; textele lor aniversare citite au ocupat tot timpul, punând la încercare răbdarea celor prezenţi); Apostrof, Poesis, Euphorion 25, cu o scrisorică trimisă de Marta Petreu (şi citită de Lukács József; a amintit de „conştiinţa de sine critică a literaturii noastre”, recunoscută în revista sa), George Vulturescu („la Satu Mare nu s-a născut nici un poet, provincia e nămoloasă”), Dumitru Chioaru („279 de numere tematice, revista Euphorion a apărut o dată cu Contrapunct şi Intreval”).

Irina Petraş a subliniat că „Almanahul literar” se confundă cu Filiala din Cluj a USR – şi a înmânat diplome revistelor aniversate. Studenţii au fost invitaţi să iasă din Aulă. După care N. Manolescu a ţinut un discurs („s-ar putea să avem reviste pe alt format decât pe hârtie, dar nu cred că se va renunţa la formatul pe hârtie; audiovizualul nu vrea să audă de literatură, deşi prin literatură se poate unifica mentalitatea, ideea de solidaritate şi respect reciproc; degeaba e literatura tolerantă, au apărut tăietorii de capete; altfel, e un teritoriu neconcurenţial la reviste, efortul de a le scoate e enorm, n-avem centre de difuzare, nici hoţi de tablouri n-avem, fiindcă n-avem piaţă; eu nu iubesc deloc internetul, fiindcă n-are spirit critic”), în care a tras şi concluziile festivalului („să menţinem o stare de spirit voioasă, într-o societate a urii; literatura nu e un bun de piaţă, ci o valoare; prestigiul scriitorilor a scăzut, ideea de vizibilitate? Cine-i cunoaşte pe scriitori? Ce mai e şi asta, literatură? Trebuie să ridicăm nivelul literaturii, trebuie să facem şi noi, cei de azi, un canon”). Dar revistele se citesc şi în format electronic, a atras atenţia moderatorul Ruxandra Cesereanu. A vorbit şi Traian Dobrinescu: „sunt de 20 de ani liberal, legea finanţării revistelor va prinde bugetul ţării pe anul viitor, de la 1 ianuarie 2015 va fi aplicată; va fi funcţională şi legea timbrului”. Membrii Comitetului Director al USR au ieşit din sală (ei sunt în mare parte şi directori de reviste –­ România literară, Convorbiri literare, Orizont, Steaua). Motiv să fie închisă dezbaterea – deşi în sală, în afara celor pomeniţi, erau reprezentanţi de la revistele Tribuna (Claudiu Groza, Ioan Pavel Azap), Echinox, Helikon, Mişcarea literară (Olimpiu Nuşfelean), Nord literar (Săluc Horvat), Caiete Silvane (Daniel Săuca), Familia (Traian Ştef, în afara directorului Ioan Moldovan), Discobolul (Virgil Todeasă, directorul Aurel Pantea, care e şi preşedintele Filialei Alba a USR), Conta (Adrian Alui Gheorghe)… În Aulă l-am văzut şi pe Alex Goldiş. Din păcate sunt mulţi alţi scriitori prezenţi, pe care eu nu-i cunosc (în lista oficială, la participanţi erau şi Elena Abrudan, Ioana Bot, Corin Braga, Dumitru Cerna, Florina Ilis, Laszlo Alexandru, Gabriela Lungu, Rodica Marian, N. Mocanu, Ioan Pop-Curşeu, Ilie Rad, Călin Teutişan, Sanda Tomescu-Baciu, Mircea Vaida-Voevod). I-am văzut şi pe Ovidiu Pecican, Vasile Gogea (intrigat că n-a fost invitat la acest festival naţional de literatură; era în schimb invitat la Festivalul internaţional de Carte), Mircea Măluţ, Maria Pal, Ioan Cristescu, Pavel Şuşară, G. Volceanov. Marţi, 7 octombrie 2014, în a treia zi de festival, „desant scriitoricesc” la facultăţi şi licee (repartizarea a fost făcută de organizatori) – eu, la Liceul „N. Bălcescu” (la o sală de festivităţi plină, cu elevi care intrau şi ieşeau tot timpul), cu Mircea Petean (moderator: „suntem mai multe generaţii aici”), Ştefan Borbely („în Cluj sunt 300 de scriitori vii”), Horia Gârbea („autorul e determinat, degeaba se crede Dumnezeu, poezia e o răbufnire”), Adrian Lesenciuc (e militar, mă mir), Constantina Raveca Buleu (despre ezoterismul românesc), Riri Sylvia Manor („după 40 de ani scriu în limba română”) şi Mariana Gorczyca („eu primesc mesaje, sunt captată la altă dimensiune”).Plus Andreea Hedeş, poetă din Cluj.

Fiecare s-a dat în spectacol după propria voinţă, prezentându-şi biografia, citind poezie sau proză sau conferenţiind. „Aveţi grijă că LIS ţine un jurnal”, spune Mircea Petean (patronul editurii Limes, care mai mult locuieşte în Italia). O profesoară (gazdă nouă, acum) a atras atenţia elevilor: „Aveţi scriitori adevăraţi de faţă, adică vii”! Au urmat, de la ora 14,30 la 17,30 în Piaţa Unirii – la statuia lui Matei Corvin, „Scriitori pe scenă”: lansări de carte-maraton pe scena Festivalului Internaţional de Carte Transilvania (între ele, Răzvan Voncu, cu „O istorie literară a vinului în Români”, s-a lăsat cu o degustare de vinuri). Aici s-a vernisat şi Salonul de toamnă al scriitorilor plasticieni ai Filialei Cluj. În sfârşit, pe scena mare (când vremea se răcise simţitor şi ne-ar fi trebuit paltoane pe noi) s-au decernat Marele Premiu al FestLit Cluj 2014 (Gabriel Chifu, pentru romanul nu demult apărut, ”Punct şi de la capăt”) şi Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Carte Transilvania (Antonio Lobo Antunes, omagiat şi de Mircea Martin, venit de la Cluj, alături de Dinu Flămând, traducător sau de ambasadorul Portugaliei). A primit Premiul „Columb” (pentru noutatea perspectivei) şi Ştefan Borbely, pentru „Civilizaţii de sticlă”… Am revăzut Cluj-Napoca, senin. A fost o încântare să mă plimb de unul singur (eu n-am „simpatizat” cu nimeni îndeaproape) prin centrul municipiului, prin Parcul Central (în care cădeau castanele cu zgomot şi un tânăr cânta pe o bancă la „nu-ştiu-ce”, un instrument în formă de farfurie zburătoare), sau pe B-dul 21 Decembrie 1989, unde am citit pe pereţi, scris mare: „Afară cu FMI din ţară!” sau „Tu ce faci de Apocalipsă?”


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s